Să nu modelăm derogări! La urma urmei, un pachet de programe are de reflectat consecvent principiile domeniului pe care vrea să-l deservească, nu obişnuitele chichiţe şi ascunzişuri legislative înşurubate tam-nisam din exteriorul acestuia.

O procedură (interactivă) simplă pentru omogenizarea distribuţiei lecţiilor cuplate.

Pentru programele de repartizare pe zile şi ore a lecţiilor este necesar să constituim în prealabil anumite seturi de date – pe lângă cel de bază, al tuturor lecţiilor – şi anumite „dicţionare”; de aceea, se cuvine să vorbim de modelarea încadrării şi nu doar (ca anterior, pe aici) de „matricea de încadrare”.

Notaţia folosită anterior (p01, p02, ..., p83) este chiar săracă: "p" este o literă oarecare (putea fi "t" de la "teacher", sau "y" de la "учитель", etc.), iar "55" ar spune doar că p55 are mai multe ore decât p71 (şi mai puţine decât p25); parcă şi „notaţia” vulgară "profu' de mate" este mai consistentă…

Îmbunătăţirea de făcut este străvezie, dar realizarea acesteia este chiar instructivă – reflectând într-un context real, o seamă de aspecte specifice programării în limbajul R.

Ceea ce ne trebuie ca să construim un orar este matricea de încadrare, care sintetizează legăturile dintre profesori şi clase; pe baza acesteia constituim setul tuturor lecţiilor prof | cls şi pentru a asocia încadrării date, un orar sau altul – montăm o coloană pentru alocarea după anumite principii, a zilelor şi una pentru alocarea pe orele zilei a lecţiilor.

Pentru a experimenta această idee şi a pune la punct programele de alocare necesare (v. [1]), am folosit orare existente (într-o formă finală) pe site-urile unor licee – trebuind deci să deducem din orarul prezentat, matricea de încadrare.

Extrag aici prefaţa, cuprinsul şi o selecţie de pagini dintr-o carte pentru care e greu să găseşti un loc potrivit pentru a o publica: output22.pdf.