Exprimam odată bănuiala că pentru o obţine orare cu „puţine” ferestre, ordinea profesorilor trebuie să corespundă cumva „cu aceea în care fiecare să aibă cât mai puţine clase în comun, cu cei care îl preced”; încercând să formalizăm această bănuială – asupra poziţionării fiecărui profesor în raport cu ceilalţi, condiţionată de prezenţa unor clase comune – ajungem la "betweenness" şi la cea mai bună strategie de exploatare a funcţiei noastre de generare a orarelor, mountHtoDay().

Cum depinde numărul de ferestre, de ordinea iniţială a profesorilor? Cazul când ordonăm după un anumit „grad” (empiric), eventual cu ordine arbitrară în cazurile de egalitate.

Faţă de [1], ne-a rămas încercarea (cam tulbure) de a investiga legăturile dintre orientarea iniţială a listei profesorilor, ordinea în care sunt abordate pe rând clasele şi numărul de ferestre de pe orarul obţinut; dacă am găsi ceva relevant, atunci vom putea şi să îmbunătăţim funcţia mountHtoDay() (prin care generăm orarele) sau măcar, ne vom da seama cum să o exploatăm cât mai bine, în situaţii concrete.

Generează orare pentru lecţiile repartizate într-o aceeaşi zi, cu un anumit control asupra numărului şi poziţiei ferestrelor (School Timetable Problem, R).

Ilustrarea unor elemente de „explorarea datelor”, pe un set de grile Sudoku (investigând „dificultatea” acestora).