Majoritatea programelor procedează pur şi simplu direct (fără nicio "teorie"), conducând la grafice suficient de "corecte" - mizând pe ceea ce nouă ne lipseşte (şi suplinim prin instrumentele teoretice de "analiză matematică"): posibilităţile uriaşe de calcul "brut" şi de reflectare dinamică a calculelor, oferite de calculator.

O histogramă este o funcţie care partiţionează un set de date numerice într-un anumit număr de clase şi asociază fiecărei clase o valoare care reflectă numărul de date înregistrate pe acea clasă.

Abordăm metodic (iarăşi - ca un exerciţiu de elaborare a unei aplicaţii) construcţia unei histograme folosind elementele unui browser (javaScript, <canvas>).

De la simpla indicaţie din manual - la rezolvare (uneori, o cale plină de capcane), implicând şi unele pachete matematice (NumPy, matplotlib, mpmath), sau "artistice" (GIMP.

Care sunt "constantele" de avut în vedere? De peste tot - dar cu excepţia învăţământului nostru, înglodat în produse point-and-click - rezultă că pentru realizarea produselor informatice sunt angajate trei categorii de instrumente: terminal, editor de cod-sursă şi - după caz - compilator, sau interpretor de limbaj.

Obiceiul general este unul expeditiv: rezolvă (fără cuvinte), vezi rezultatul şi abandonează apoi problema (trecând imediat la o altă "problemă"). Discuţia pe marginea problemei şi evidenţierea unor conexiuni este de regulă neavenită, fiind considerată ca o divagaţie inutilă şi o pierdere de timp. Obiceiul este deasemenea, de a rezolva eminamente manual, folosind cel mult telefonul şi doar pentru a face adunări, înmulţiri şi extragere de radicali… Învăţământ de uzură.

Discutăm aici o problemă din manualul de matematică, implicând şi unele biblioteci publice care au fost create pentru a deservi diverse necesităţi matematice (fiind utilizate în munca de zi cu zi a cercetătorilor din diverse domenii şi devenind instrumente de lucru obişnuite în multe universităţi şi facultăţi).