După ce am parcurs sau măcar am răsfoit manualele (şi le-am şi întrebuinţat într-o aplicaţie proprie) am ajuns la ideea că lucrurile se puteau totuşi "prinde" şi pe calea care—oarecum paradoxal—este cea mai obişnuită: nu cu manualul începi, ci instalezi produsul, frunzăreşti oleacă prin documentaţie, apoi încerci să lansezi o aplicaţie "default" - observând ce se petrece, experimentând şi corelând cu "mici" investigaţii pe codul-sursă.

Lucrând astfel - folosind manualul nu ca pe o carte care trebuie citită în prealabil şi în mod liniar, ci pentru a căuta clarificări şi validări - se poate ajunge la acea înţelegere a principiilor de lucru specifice care este suficientă în fond, pentru a începe să foloseşti produsul conform propriilor necesităţi. Obişnuinţa cu acest stil de lucru se dovedeşte benefică apoi şi pe parcursul dezvoltării propriilor aplicaţii.

imagine bazată pe scriptul JS din the-bazon-fractal

În realitatea comună, încadrarea şcolii e una, orarul e alta, iar "revista şcolii" e cu totul altceva; o trăsătură comună este în orice caz, faptul că au o existenţă temporară, cel mult anuală.

O aplicaţie Web unifică lucrurile, pe baza faptului că ele aparţin unui aceluiaşi domeniu, fiind bazate sau angajând aceleaşi structuri şi şabloane de date. Încadrarea, orarul, situaţiile şcolare, chiar şi "revista şcolii" ţin toate de: obiecte şi profile de învăţământ, profesori, clase, elevi, schimburi de lucru - indiferent de şcoală sau de an şcolar curent.

aplicaţie Web care să permită operaţii de listare, updatare, inserare, ştergere (pe scurt, "CRUD") pentru oricare tabel existent într-o bază de date precizată (presupunând drepturi de acces corespunzătoare).