Sintetizăm dezvoltările din „Problema orarului școlar, pe tărâmul limbajului R” (Google Play/Books, GGKEY:CQJYY188CFC, 2022; 178 pag., 50 lei).

în loc de traduce mot-a-mot formulele de calcul a valorii $(x(n),y(n))$ pentru fiecare valoare dată $n$ – ar fi de căutat un algoritm prin care să producem „deodată” întreaga secvență a acestor valori…

Dacă privim urmele lăsate de minge pe terenul de tenis, după trei ore de joc între Novak Djokovic și Rafael Nadal, de exemplu – suntem îndreptățiți să apreciem (comparând densitatea punctelor pe anumite zone) că urmele sau punctele respective sunt distribuite nealeatoriu, pe teren. Deosebirea față de distribuția numerelor prime pe o spirală a numerelor este că în acest caz, aspectul nealeatoriu are cauze nedeslușite.

În principiu, producerea unei „matrice spirală” implică parcurgerea într-un același sens a marginilor matricei – „tăind” apoi laturile parcurse deja și continuând cât timp mai vedem „laturi”.
Producțiile de secvențe după un anumit șablon (în R avem seq(), rep(), etc.) substituie foarte bine, asemenea „parcurgeri” și ajungem, analizând lucrurile, la un program concis.

Vârfurile asociate celor 16 câmpuri centrale și celor 4 câmpuri de colț ale tablei de șah, constituie o mulțime dominantă (dar nu și minimală) a grafului calului; această observație sugerează indexarea vârfurilor plecând în spirală de pe un câmp central (și constituirea matricei de adiacență plecând de la o mulțime dominantă a grafului).