text CSV versus document ODS (şi 100 MB vs. 900 MB)

Windows "widechar" (UTF-16) versus UTF-8 (şi 100 MB vs. 50 MB)

virgula separă, punctul împarte, TAB deplasează (experienţa comună de editare şi de programare)

Coloane de tabel versus structură de date. Sensul datelor (date versus bălării)

pe scurt: microsoftizare versus informatizare (sau invers).

Construcţia unui program R pentru generarea tuturor expresiilor aritmetice cu 4 operanzi; varianta bazată pe prealocarea memoriei este cam de 1.5 ori mai rapidă decât cea bazată pe append().

Extragerea subsetului maximal pe care este injectivă restricţia corespunzătoare a funcţiei de evaluare; restricţia injectivă maximală a subseturilor injective. Statistici şi grafice aferente.

Avem 126×7680 expresii aritmetice elementare cu câte 4 operanzi 1..9; explorăm posibilitatea de a investiga proprietăţile acestora folosind procedee statistice, ca în cazul unui "set de date" obişnuit (dintre acelea obţinute de exemplu prin funcţia data() din R). Avem astfel prilejul unor experimente care evidenţiază natura funcţională a limbajului R (în principiu, funcţiile pot fi argumente -anonime sau nu- ale altor funcţii şi în principiu, funcţiile nu au efecte secundare).

Generăm într-un limbaj implementat ca interpretor - şi am ales R - toate expresiile aritmetice pentru patru operanzi, cu trei dintre cei patru operatori binari elementari. Într-un limbaj compilat - fie C++ - aceasta ar necesita demersuri prealabile de modelare (de obicei prin arbori binari) pentru "expresie aritmetică"; în schimb, interpretoarele funcţionează după principiul "read - eval" şi prevăd câte o funcţie care analizează şi evaluează o expresie dată ca şir de caractere - şi exact faptul că putem dispune direct de funcţia respectivă îl folosim aici, pentru a genera expresiile aritmetice menţionate.

Alegând tocmai R, avem imediat şi instrumente comode pentru diverse experimentări şi grafice de natură statistică asupra expresiilor respective.

Barele verticale alăturate (având beside=TRUE în apelul barplot()) din fiecare grup - [5,6), [6,7), etc. - sunt asociate liniilor tabelului, reprezentând implicit judeţele; înălţimea barei este proporţională cu procentul mediilor de categoria respectivă, pentru judeţul corespunzător barei.

Dar transpunând în prealabil matricea respectivă şi elaborând cât se poate comanda barplot(), putem găsi o reprezentare grafică superioară (şi care înlesneşte comparaţiile).