Ne propunem aici să creem un program R prin care să ilustrăm proprietăţi ale transformării z −> z2, unde z reprezintă punctele unui anumit domeniu din planul complex; vizăm în principal aceste trei cazuri: z parcurge fie o dreaptă orizontală, fie una verticală, fie interiorul unui dreptunghi cu baza paralelă axei reale.
O "implicare" imediată ar fi aceasta: ce obţinem aplicând asemenea transformări (poate şi "la a 3-a", nu doar la pătrat) unei table de şah?

Continuăm încercarea de a sintetiza într-un program de "creaţie grafică", funcţiile de plotare din R - adoptând prototipul de funcţie următor:

plotart <- function(x, y = NULL,  # structuri de date cu 2 sau 4 vectori de coordonate
                    p = NULL, q = NULL,  # vectori de combinat cu vectorii de coordonate
                    drv = NULL,  # 'png', 'svg' (implicit: ecranul)
                    tip = 1,  # puncte, linii sau segmente (plot(), lines() sau segments())
                    asp = 1,  # "aspect-ratio"
                    grade = NULL,  # (opţional) funcţie de colorare, pentru smoothScatter()
                    ...  # parametri grafici de pasat funcţiilor implicate 
                   )  

Pentru a sesiza defectele unui program, în primul rând trebuie să compari rezultatul cu ceea ce ştii că trebuia să obţii. Dar programele de "creaţie grafică" produc de regulă rezultate pe care nu le poţi anticipa; totuşi - "imitarea" unor lucrări cunoscute (devenind astfel clar ce trebuie să obţii) facilitează şi în acest caz, depanarea şi punerea la punct a programului propriu.