Montăm piesele de şah într-un sprite şi-l folosim apoi în widget-ul care mapează poziţii FEN pe tabla de şah.

Începe să fie clar ce înseamnă "dezvoltare inductivă: am ajuns tocmai la "partea a IV-a" şi încă n-am finalizat nimic!

Să "finalizăm" deocamdată ceea ce am început în (III): trebuie "citit" şi validat FEN-ul introdus de utilizator şi trebuie înscrisă poziţia respectivă pe tabla de şah.

Pentru exerciţiile din manualele uzuale, transmiterea (citirea) datelor sub forma unui tablou de valori este ceva aproape indiscutabil, de la sine înţeles… Dar dacă s-ar pune problema arhivării datelor, sau comunicării lor între programe - atunci reprezentarea ca text simplu este clar preferabilă.

Pentru chestiunea mediilor şcolare am putea imagina o reprezentare textuală simplă a datelor: "a95/b10/c775" ar putea reprezenta foarte bine tabloul {'a': 9.5, 'b': 10, 'c': 7.75}…

Analog se specifică o poziţie de şah: notaţia FEN. Crearea infrastructurii {Load FEN, tabla de şah}.

În partea I am definit funcţia setChessTable() şi anumite proprietăţi CSS, care -împreună- creează tabla de şah (vidă). Mai departe, ar fi de văzut cum înscriem o poziţie de şah pe tabla deja constituită; dar întâi evidenţiem necesitatea unor anumite reformulări, finalizând cadrul de dezvoltare ulterioară.

Relevăm întâi câteva aspecte şi direcţii din practica existentă, caracteristice pentru modelarea tablei de şah bazată pe HTML, CSS şi javaScript. Apoi abordăm modelarea tablei de şah, plecând de la probleme de poziţionare simple (un pătrăţel într-un dreptunghi).