Limbaje şi Calculator (de la nivel-înalt, la microprocesor)
Teza teoretică (îndelung abuzată în manuale - vivat "limbajul Pseudocod") este:
programe = algoritmi + structuri de date
Investigând codul furnizat de compilator pentru programe simple (în Pascal, C, etc.), ajungem la formula (de memorie+CPU):
program = zonă de cod (CS; IP) + zonă de date (DS)
Angajând apoi subprograme şi analizând implicaţiile către CPU, ale realizării transferului bidirecţional de control şi de parametri - se prelungeşte formula astfel:
program = zonă_cod (CS; IP) + zonă_date (DS) + + zonă_stivă (SS; SP/ESP) + cadru_stivă (BP/EBP)
unde valorile de bază DS, CS, SS rezultă prin corelarea asigurată de către sistemul de operare, cu mediul de execuţie.
Informatica evoluează, învăţământul nu!
În acest articol de informatică… nu avem nici o linie de program!
Sintagma Păi aşa a zis… (baronul Epstein) şi if( ... ) return 0; else return ...;
şi un fals: Informatică = Windows + produse Microsoft (point-and-click) + pseudocod.
Sintagma se citeşte de la tastatură, să se scrie pe ecran", interpretoarele de comenzi şi editoarele de text. Grosolănia point-and-click şi faţetele unui program (-sursă, -obiect, -executabil; proces).
O aplicaţie cu tabele dinamice (situaţia şcolară)
Avem de creat un element <table> (folosim .createElement(), .appendChild() şi altele); de modificat <tbody> în tabelul inserat, încât rândurile să apară ordonate după valorile de pe o coloană; de asociat o diagramă statistică (invocăm Google Chart).
Înlocuirea unor porţiuni dintr-un tabel MySql
Aplicaţia noastră de salarizare (pentru şcoli) are ca idee de bază refolosirea datelor. Descriem aici concepţia aplicaţiei şi soluţia uneia dintre problemele concrete pe care le-am avut de rezolvat în legătură cu baza de date existentă.
de la HTML la PDF (cu Perl şi LaTex)
Esenţială pentru WEB este posibilitatea de interconectare; documentele de pe Web nu au în vedere "formatul A4" (nu vizează operaţia de tipărire pe hârtie), pentru motivul evident că de pe hârtie nu este posibilă interconectarea cu alte documente.
Pentru reprezentarea pe hârtie avem două categorii de instrumente: aşa numitele "procesoare de text" What You See Is What You Get (de exemplu, binecunoscutul Word din pachetul comercial Microsoft-Office, sau aplicaţia "free" OpenOffice.org-Writer); respectiv, limbaje de marcare/programare (TeX, cu varianta LaTeX) şi formate de reprezentare "independente de dispozitiv", precum PDF.
Transformări de documente, cu Google Docs. Obţinerea variantei PDF a unui document HTML, folosind modulul perl HTML::Latex şi elemente conjuncturale de limbaj LaTeX.
vezi Cărţile mele (de programare)