De la simpla indicaţie din manual - la rezolvare (uneori, o cale plină de capcane), implicând şi unele pachete matematice (NumPy, matplotlib, mpmath), sau "artistice" (GIMP.

Care sunt "constantele" de avut în vedere? De peste tot - dar cu excepţia învăţământului nostru, înglodat în produse point-and-click - rezultă că pentru realizarea produselor informatice sunt angajate trei categorii de instrumente: terminal, editor de cod-sursă şi - după caz - compilator, sau interpretor de limbaj.

Obiceiul general este unul expeditiv: rezolvă (fără cuvinte), vezi rezultatul şi abandonează apoi problema (trecând imediat la o altă "problemă"). Discuţia pe marginea problemei şi evidenţierea unor conexiuni este de regulă neavenită, fiind considerată ca o divagaţie inutilă şi o pierdere de timp. Obiceiul este deasemenea, de a rezolva eminamente manual, folosind cel mult telefonul şi doar pentru a face adunări, înmulţiri şi extragere de radicali… Învăţământ de uzură.

Discutăm aici o problemă din manualul de matematică, implicând şi unele biblioteci publice care au fost create pentru a deservi diverse necesităţi matematice (fiind utilizate în munca de zi cu zi a cercetătorilor din diverse domenii şi devenind instrumente de lucru obişnuite în multe universităţi şi facultăţi).

Defineşte un MultiWidget() pentru a prelua (din trei elemente <input>) notele şi absenţele unui elev la un obiect şi constituie un formular dinamic cu câmpuri bazate pe acest widget - servind pentru updatarea sau înscrierea notelor şi absenţelor elevilor la obiectele specifice clasei respective.

Folosind (în SQL SELECT) clauza GROUP BY cu modificatorul WITH ROLLUP putem obţine "într-un singur pas" mediile generale pe fiecare obiect şi pe fiecare arie curriculară, pentru elevii unei clase specificate.
Exprimarea corespunzătoare pentru aceasta în Python-Django (pe lângă faptul că este portabilă) este desigur mai elegantă şi mult mai concisă faţă de cea direct în SQL - dar nicidecum mai eficientă (ba dimpotrivă).